-1503 ianuarie 8 - este data primei atestãri documentare a localitãtii, datoritã mosneanului Mansul (ori Mancsul ?) ce duce 425 livre de cearã de albine spre vânzare la Brasov si este consemnat în registrul vigesimal (de taxã vamalã) la poarta cetãtii. În acelasi an se consemneazã prezenta a altor doi mosneni din Câmpina, Serban si Costea ce vor aduce spre vânzare tot cearã.

-1663 septembrie 23 - apare pentru prima datã într-un act de vânzare (zapis) a unui teren pentru casã denumirea de "târg" a Câmpinei.

-1674 martie 12 - vama de la Câmpina este atestatã prin hrisovul emis de cancelaria domneascã în anii de domnie al lui Duca Vodã (1673-1678). "…iar drumul Câmpinei este numai poteci si scalã (vamã) de negutãtori". Sub denumirea de "vamã a Prahovei", vama din aceastã zonã ce controla traficul comercial intens de pe Valea Prahovei este atestatã încã din anul 1422 octombrie 23, din anii domniei lui Dan al II-lea, fãrã a i se preciza locul.

-1697 mai 4 - printr-un act de vânzare al unui teren din localitate, este atestatã pentru prima datã prezenta pãcurii pe mosia mosneanului câmpinean, pe nume Lambã.

-1783 - Câmpina devine târg liber si capãtã o serie de drepturi.
-1799 - prin jalba cãtre domnie adresatã de boierul Scarlat Câmpineanu domnitorului Alex Moruzi îsi dã aprobarea iar Câmpina obtine dreptul de a tine zi de târg (lunea).

-1861 aprilie 16 - se introduce iluminatul public cu felinare cu gaz (petrol lampant), Câmpina fiind al saselea oras din tarã iluminat cu acest nou sistem.

-1864 - prin decret domnesc semnat de Cuza Vodã, Câmpina este ridicatã la rang de oras.

-1864 - atrasi de mirosul petrolului, primii cetãteni strãini se stabilesc în localitate.

-1879 iunie 1 - intrã în serviciu calea feratã Ploiesti-Predeal cu garã la Câmpina.

-1880 - Dumitru V. Hernia cumpãrã de la printul D.B. Stirbey cu suma de 120.000 lei-aur platoul sudic al orasului în suprafatã de 305 ha, bogat în petrol.

-1883 - se construieste calea feratã Câmpina-Telega cu scopul transportului de lemne de pe Valea Doftanei ca si a sãrii de la Ocna Telega.

-1886 - ing. Ion Gheorghiu executorul testamentar al petrolistului D.V. Hernia (decedat în 1885) construieste o rafinãrie ce avea o capacitate de prelucrare de 125 tone cu scopul de a distila petrolul extras. Aceasta a fost ridicatã pe platoul Bucea în zona autogãrii actuale.

-1887 - acelasi ing. Ion Gheorghiu sapã pe malul râului Doftana o sondã montatã pe gura unui put de petrol adânc de 145 m. Aceasta a produs eruptiv circa 500 tone/zi. Este prima sondã sãpatã la Câmpina.

-1890 - se constituie la Câmpina prima schelã petroliferã din tarã, din primele cinci sonde.

-1895 septembrie 17 - se întemeiazã marea societate de petrol "Steaua Românã" cu sediul în oras.
-1897 - societatea "Steaua Românã" va cumpãra de la mostenitorii Hernia acea suprafatã de 305 ha bogatã în petrol pentru suma de 5,5 milioane de lei-aur.

-1897 octombrie - intrã în functie rafinãria societãtii "Steaua Românã" care marcheazã începutul prelucrãrii moderne a petrolului în România. La timpul sãu, a fost consideratã cea mai mare din Europa si cea mai modernã, având o capacitate de prelucrare de 1200 tone/zi.

-1897 - societatea olandezã "Amsterdam" amenajeazã pe râul Prahova în zona orasului o hidrocentralã cu o putere de circa 220 kw. Ea va folosi curentul electric produs la sãparea primelor trei sonde. Este consideratã o premierã mondialã în domeniul petrolului.

-1893-1896 - filologul si scriitorul B.P. Hasdeu va construi pe platoul Câmpinita castelul sãu bizar denumit "Iulia Hasdeu" dupã numele fiicei sale decedate.

-1898 - societatea "Steaua Românã" va construi Atelierele centrale (ACC) cu scopul de a repara si confectiona utilaj petrolier

-1898 - se construieste la Sinaia o hidrocentralã care împreunã cu termocentrala Doftana (provizorie) vor furniza curent electric Schelei Câmpina (1899).

-1899 - se înfiinteazã pentru copiii cetãtenilor germani (majoritatea petrolisti) scoala germanã.

-1902 - se introduce apa curentã (la robinet) odatã cu aductiunea de apã prin conductã de la Breaza ce era stocatã în bazinul de la capãtul cartierului Câmpinita.

-1902 - se inaugureazã "Casa cu grifoni" situatã pe bulevard, proprietatea petrolistului Gh. Stefãnescu, prima casã iluminatã electric din oras, având o instalatie proprie.

-1904 decembrie 1 - se înfiinteazã prima scoalã de maistrii sondori si rafinori din tarã si din Europa la timpul ei.
-1905-1907 - este construitã si intrã în functie termocentrala de pe râul Prahova cu o putere instalatã de 11.500 kw ce furniza curent la schelele petrolifere: Câmpina, Moreni si Bustenari.

-1906 - se încheie constructia bisericii catolice dupã proiectul sustinut si financiar de petrolistul ing. Anton Raky.

-1907 - la o sondã din schela Câmpina se experimenteazã pentru prima oarã în tarã metoda americanã de extragerea titeiului prin gaz-lift.

-1907 - are loc la Bucuresti sesiunea a III-a a congresului mondial de petrol. Participantii vor vizita la Câmpina schela, rafinãrie si scoala de maistri.

-1907 - decedeazã la Câmpina (iulie) pictorul Nicolae Grigorescu, iar în luna august se stinge din viatã filologul si scriitorul B.P. Hasdeu.

-1908 - dupã planurile ing. N. Vasilescu Karpen se introduce iluminatul public si casnic în oras.

-1909 - prin fuziunea societãtii "Regatul Român" si "Astra" (cu capital anglo-olandez) se întemeiazã societatea "Astra Românã", cu sediul directiei tehnice la Câmpina si cu ateliere la Poiana. Aceasta va deveni o filialã a concernului anglo-olandez Shell.

-1913 septembrie 13 - a decedat cãzând cu avionul de constructie proprie la Bãnesti aviatorul Aurel Vlaicu.

-1917 octombrie - viziteazã schela si rafinãria "Steaua Românã" împãratul Germaniei, Wilhelm II însotit de maresalul Von Makensen.

-1918 - moare la Paris (trimis ca delegat pe lângã guvernul francez) savantul Dr. C. Istrati, cea de-a treia personalitate ce a locuit la Câmpina.

-1929 septembrie - se introduce pentru uz casnic gazul de sondã de cãtre societatea "Astra Românã" la primii 43 de abonati.
-1929 - se construieste noua clãdire a liceului de bãieti D.B. Stirbey, actual N. Grigorescu.

-1931 septembrie - trece în zbor peste oras dirijabilul german "Grafzeprekin" în cursa reusitã de ocol al pãmântului.

-1936 mai 1 - trece ca un fulger prin centrul orasului (soseaua nationalã) cpt. aviator Alex. Papanã la bordul unui autoturism Crysler Airflow (aerodinamic) stabilind un record sportiv pe distanta Bucuresti-Brasov de una orã si 48 de minute.

-1936 - se înfiinteazã pe dealul Muscel scoala de zbor cu avioane si planoare.

-1936 - rafinãria "Steaua Românã" prelucreazã o cantitate record de 1.400.000 tone titei.

-1939 august 29 - inginerul Jean Calcianu, celebrul automobilist al epocii, pilotând un auto-sport BMW bate recordul lui Papanã realizând pe aceeasi distantã Bucuresti-Brasov o orã 30 de minute si 54 de secunde. El realizeazã urmãtorii timpi intermediari: 24 minute pânã la Ploiesti si 36 de minute pânã la Câmpina.

-1943 august 1 - are loc în zi de duminicã atacul la joasã înãltime al aviatiei americane având ca obiectiv rafinãria "Steaua Românã".

-1989 decembrie - în evenimentele sângeroase care schimbã regimul politic si economic al României, mor câtiva fii ai orasului.

-1994 - prin decret prezidential, orasul devine municipiu.

-2003 ianuarie 8 - se sãrbãtoresc cinci secole de la prima atestare documentarã a existentei localitãtii (cu toate cã ea este, cu sigurantã, mult mai veche).